Ce poți face dacă ai trecut printr-o formă de violență cibernetică?
În legislația noastră nu există infracțiunea de violență cibernetică, dar aceasta poate îmbrăca forma următoarelor infracțiuni care sunt săvârșite prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor (e-mail, rețele de socializare, chaturi interne la job, etc.): amenințarea, șantajul, hărțuirea (mesaje primite pe rețelele de socializare în privat sau public care prin frecvența sau conținutul lor cauzează o stare de temere), hărțuirea sexuală, pornografia infantilă, violarea vieții private, violarea secretului corespondenței.
Ce ar trebui să facă victima?
În primul rând este important, dacă există posibilitatea, să strângi probe pentru a dovedi existența violenței împotriva ta.
În procesul penal, în principiu, sunt admisibile orice mijloace de probă cu excepția situațiilor expres prevăzute de lege.
Astfel se pot folosi mijloace de probă precum “print screen-uri” ale conversațiilor, înregistrări audio/video, martori care se aflau lângă victima în momentul în care s-a produs violență cibernetică (de exemplu victima se uită împreună cu o prietenă pe telefon la un filmuleț și în momentul respectiv a primit mesajul de amenințare sau șantaj care a fost citit și de către prietenă).
Având în vedere că în ultimul timp există din ce în ce mai multe opțiuni oferite de rețelele de socializare prin care conversațiile, imaginile sau înregistrările audio se șterg automat după ce au fost transmise este bine că victima să capteze imediat mesajele primite.
În general agresorii acționează în mod repetat, astfel dacă victima a fost în imposibilitate de a capta la timp mesajele sau înregistrările prin care s-au săvârșit violențele poate lua măsuri pentru viitor inclusiv prin instalarea unor aplicații în telefon care pot înregistra continuu ecranul telefonului.
În situația în care nu există un pericol iminent pentru integritatea fizică a victimei este de preferat ca poliția să fie sesizată prin plângere, nu prin serviciul de urgență 112.
Exemplu de sesizare prin plângere: Victima primește un mesaj prin instagram messenger de la șeful ei prin care i se solicită să întrețină relații sexuale sau în caz contrar va fi concediată.
Exemplu sesizare prin 112 (pericol iminent): Victima primește un mesaj prin intermediul whatsapp de la fostul iubit prin care acesta o anunță că se îndreaptă spre casă ei să o omoare/lovească pentru că a fost părăsit.
În privința infracțiunilor de amenințare, hărțuire, violarea vieții private și violarea secretului corespondenței (varianta tip) este necesară formularea plângerii prealabile.
În privința infracțiunilor de șantaj sau pornografie infantilă este suficientă doar sesizarea organelor de poliție.
Odată cu sesizarea organelor de poliție este indicat ca victima să atașeze mijloacele de proba strânse (le poate copia pe CD, stick sau printa pe hârtie). Chiar dacă mijloacele de probă au fost copiate și predate poliției NU trebuie șterse orginalele din telefon sau computer.
Chiar dacă nu sunt reglementate ca infracțiuni de sine stătătoare aceste fapte, în funcție de modul concret în care sunt înfăptuite pot realiza conținutul următoarelor infracțiuni:
Dacă sunteți amenințată atunci poate fi incidentă această infracțiune:
Articolul 206 - Amenințarea
(1) Fapta de a amenința o persoană cu săvârșirea unei infracțiuni sau a unei fapte păgubitoare îndreptate împotriva sa ori a altei persoane, dacă este de natură să îi producă o stare de temere, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, fără ca pedeapsa aplicată să poată depăși sancțiunea prevăzută de lege pentru infracțiunea care a format obiectul amenințării.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.
Șantajul este considerat infracțiune:
Articolul 207 – Șantajul
(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial, pentru sine ori pentru altul, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează amenințarea cu darea în vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromițătoare pentru persoana amenințată ori pentru un membru de familie al acesteia, în scopul prevăzut în alin. (1).
(3) Dacă faptele prevăzute în alin. (1) și alin. (2) au fost comise în scopul de a dobândi în mod injust un folos patrimonial, pentru sine sau pentru altul, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
În funcție de cum au fost obținute imaginile și cum sunt folosite putem avea și următoarele infracțiuni:
Articolul 226 - Violarea vieții private
(1) Atingerea adusă vieții private, fără drept, prin fotografierea, captarea sau înregistrarea de imagini, ascultarea cu mijloace tehnice sau înregistrarea audio a unei persoane aflate într-o locuință sau încăpere ori dependința ținând de aceasta sau a unei convorbiri private se pedepsește cu închisoare de la o lună la 6 luni sau cu amendă.
(2) Divulgarea, difuzarea, prezentarea sau transmiterea, fără drept, a sunetelor, convorbirilor ori a imaginilor prevăzute în alin. (1), către o altă persoană sau către public, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.
Articolul 360 - Accesul ilegal la un sistem informatic
(1) Accesul, fără drept, la un sistem informatic se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1), săvârșită în scopul obținerii de date informatice, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(3) Dacă fapta prevăzută în alin. (1) a fost săvârșită cu privire la un sistem informatic la care, prin intermediul unor proceduri, dispozitive sau programe specializate, accesul este restricționat sau interzis pentru anumite categorii de utilizatori, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.