Tehnica „hook fishing” (în traducere liberă se numește tehnica pescuitului) este o strategie pasivă, cu un risc scăzut de recrutare, care atrage victimele prin anunțuri de locuri de muncă clasificate pe site-uri comerciale sau legitime, agenții de angajare false și panouri de joburi. Aceste anunțuri pentru locuri de muncă înșelătoare pot circula și în grupuri de căutare a locurilor de muncă și în grupuri de ajutor reciproc, vizează persoanele care caută o scăpare din recesiunea economică, excluderea socială, discriminarea de gen, sau un sistem legal sau de protecție socială slab în țara lor de origine. Acestea promit salarii mari sau beneficii pentru călătorii pentru a atrage potențialele victime. Persoanele traficate sunt forțate să se supună printr-o serie de acte abuzive odată ce ajung în țara de destinație. Adulții și copiii români sunt adesea supuși traficului de muncă în agricultură, construcții, hoteluri, industria manufacturieră și servicii domestice, precum și cerșetorie forțată și furt în România și în alte țări europene. Migranții din Asia de Est, Orientul Mijlociu și Asia de Sud și Centrală sunt expuși în mod special traficului.

„Vânătoarea” se referă la abordarea proactivă adoptată de către agresori în alegerea și urmărirea potențialelor victime. Platformele de socializare, camerele de chat, aplicațiile de dating, site-urile de videochat și comunitățile de jocuri online sunt frecvent utilizate în scopuri de recrutare din cauza abundenței de informații disponibile în profilurile și paginile utilizatorilor.

Cercetările anterioare au arătat că activitățile de recrutare au loc pe Facebook, Instagram, Snapchat, Kik, Meetme.com, WhatsApp, Plenty of Fish, Tinder, Grindr, OKCupid, Chatroulette și Monkey.

Procesul de grooming începe adesea prin identificarea unei persoane vulnerabile. Agresorul adună informații personale despre vârstă, nume, adresă, număr de telefon, școală, și urmărește fotografii și videoclipuri din conturile de social media pentru a identifica o persoană vulnerabilă. Prima interacțiune este inițiată prin apreciere, comentarii, trimiterea de mesaje și postarea de actualizări, fotografii și videoclipuri. Conversația începe într-un mod nevinovat și politicos, adresând întrebări generale pentru a câștiga încrederea victimei.

Groomerii sunt la zi cu cele mai recente melodii, jocuri, hobby-uri și tendințe sau studiază interesele specifice ale victimei pentru a forma o legătură specială. Ei încearcă să creeze un mediu sigur în care victima să se simtă confortabil. Ei creează impresia că sunt prietenoși, de încredere și inofensivi.

Următoarea etapă se referă la infiltrarea și integrarea în viața victimei prin exploatarea nevoilor lor emoționale.

Groomerii folosesc tactici de „prietenie”, cum ar fi promisiunile de cadouri, îndrumare, credit online, asistență financiară și își copleșește victima cu laude, complimente, atenție și afecțiune. O strategie răspândită este tehnica „loverboy” (denumită și „prin îndrăgostire”), în care groomerul oferă empatie și sprijin în contextul unei relații romantice.

În plus, percepția victimei asupra realității poate fi manipulată pentru a o face să își pună la îndoială propriile experiențe și sentimente. Groomerul devine confidentul victimei.

Etapa de izolare urmează după ce dependența este stabilită. Ideea este să distanțeze victima de prieteni și familie. Acest proces poate fi grăbit prin relocarea victimei într-o țară în care nu poate vorbi limba, blocându-i accesul la informații și ajutor. Groomerii profită de frica victimei față de de pedeapsa sub forma pierderii accesului la tehnologie sau sentimentele de rușine.

Etapele finale se referă la sexualizarea relației. Groomerii introduc mai întâi teme sexuale în conversație, apoi încep să împărtășească imagini și videoclipuri pornografice. Tematicile sexuale sunt introduse repetat pe o durată scurtă de timp pentru a desensibiliza victima. În cele din urmă, groomerii cer de la victime să își facă poze sau videoclipuri și să le împărtășească.

1. Limitează cantitatea de informații personale partajate online. Acestea pot include adresa ta de acasă, numărul de telefon, numele școlii sau detalii despre rutina zilnică și conturile de social media.

2. Activează setările de confidențialitate.

3. Instalează software/filtre care blochează accesul la site-urile inadecvate.

4. Educă-te în privința riscurilor online și învață abilități de gândire critică. Recunoaște semnele și consecințele grooming-ului, fii conștient/ă de tactici folosite de groomeri și rămâi vigilent/ă în fața pericolelor interacțiunii cu străinii online.

5. Încurajează comunicarea deschisă între părinți/tutore și copii. Purtați conversații despre consimțământ și relații.

6. Raportează comportamentul suspect.

7. Caută ajutor dacă este necesar.

1. Telefonul Copilului 116111 oferă servicii în limba română și în limba engleză. Programul de lucru este de luni până duminică, între orele 8 dimineața și 8 seara.

2. Happygraff este o aplicație mobilă unde adolescenții și tinerii își pot înregistra emoțiile. Utilizatorii au acces la sfaturi utile pentru depășirea stărilor emoționale negative și pentru raportarea abuzurilor și a conținutului potențial ilegal. (Limba română).

3. Ora de Net adună resurse sigure pe internet. Linia directă esc_ABUZ (evitarea abuzului) este folosită pentru raportare. (În limbile engleză și română). Există și o linie de ajutor/consiliere numită ctrl_AJUTOR (control ajutor), disponibilă la 0744 360 446, ajutor@oradenet.ro sau prin chat live la oradenet.ro. (Limba română).

4. Linia telefonică pentru Copii, 119, este gratuită și funcționează non-stop, timp de 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână (în limba română).