Formularea plângerii
Formularea plângerii prealabile este necesară pentru următoarele infracțiuni:
Amenințarea, hărțuirea, hărțuirea sexuală, violarea vieții private, violarea secretului corespondenței varianta tip, violul și agresiunea sexuală.
În situația în care victima violului sau agresiunii sexuale este minoră nu este necesară formularea unei plângeri prealabile fiind suficientă doar sesizarea sau autosesizarea organelor de poliție.
Este important să formulați plângere dacă sunteți victima unei infracțiuni. În cazurile mențioante la litera a) trebuie să depuneți plângere în termen de 3 luni de la producerea faptei, dacă depuneți prea târziu e posibil că făptuitorul să rămână nepedepsit.
Este important de știut că plângerea trebuie să cuprindă:
numele, prenumele,
codul numeric personal,
calitatea și domiciliul petiționarului,
descrierea faptei care formează obiectul plângerii,
precum și indicarea făptuitorului și a mijloacelor de probă, dacă sunt cunoscute.
Ea se poate depune la orice secție de poliție sau Parchet dar cel mai indicat ar fi să depuneți plângerea la secția de polițe/parchetul de pe raza locului unde a fost săvârșită fapta, de regulă aceasta va fi entitatea competentă să cerceteze cazul.
Cereți număr de înregistrare al plângerii și eventual să vi se comunice ulterior numărul de dosar pentru a putea urmări ce se întâmplă cu dosarul dumneavoastră.
Victimă minoră
Dacă persoana vătămată este minor, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio sau audiovideo este obligatorie în toate cazurile.
Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația persoanei vătămate, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
Dacă victima este minoră:
este obligatorie asistența juridică în cadrul audierii (se desemnează avocat din oficiu în general);
victima <14 ani - este însoțită de reprezentantul legal în cadrul audierii;
victima >14 ani – poate fi însoțită de reprezentantul legal în cadrul audierii;
în practică se solicită și prezența unui psiholog din cadrul DGASPC;
dacă persoana vătămată este minoră, înregistrarea audierii acesteia prin mijloace tehnice audio sau audiovideo este obligatorie în toate cazurile. Atunci când înregistrarea nu este posibilă, acest lucru se consemnează în declarația persoanei vătămate, cu indicarea concretă a motivului pentru care înregistrarea nu a fost posibilă.
Drepturile persoanei vătămate
În calitate de persoană vătămată (victimă a infracțiunii) aveți următoarele drepturi:
dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare, de a ridica excepții și de a pune concluzii;
dreptul de a fi informată, într-un termen rezonabil, cu privire la stadiul urmăririi penale, la cererea dvs expresă, cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României, o adresă de poștă electronică (mail) sau mesagerie electronică, la care aceste informații să vă fie comunicate;
dreptul de a consulta dosarul, în condițiile legii;
dreptul de a fi ascultată;
dreptul de a adresa întrebări inculpatului, martorilor și experților;
dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret atunci când aveți nevoie
dreptul de a vi se comunica traducerea într-o limbă pe care o înțelegeți a oricărei soluții de netrimitere în judecată, atunci când nu înțelegeți limba română;
dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată;
dreptul de a fi informate dacă agresorul va fi privat de libertate, respectiv condamnat la o pedeapsă privativă de libertate și să fiți informată cu privire la punerea în libertate în orice mod sau evadarea acestuia.
În plus, victimele care sunt în relație de dependență față de autorul infracțiunii, victimele traficului de persoane, ale violenței în cadrul relațiilor apropiate, ale violenței sexuale sau ale exploatări sunt prezumate a fi vulnerabile și prin urmare au și următoarele drepturi:
Dreptul la măsuri de protecție speciale, cum ar fi:
supravegherea și paza locuinței sau asigurarea unei locuințe temporare;
însoțirea și asigurarea protecției dvs sau a membrilor dvs de familie;
protecția datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim;
audierea prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea și imaginea distorsionate.
În principiu veți fi audiată o singură dată iar reaudierea se face numai dacă acest lucru este strict necesar pentru desfășurarea procesului penal.
La audiere, puteți fi însoțită, la cerere, de către reprezentantul legal și de către o altă persoană aleasă de dvs.
Audierea se poate realiza în incinte concepute sau adaptate acestui scop;
Puteți cere audierea prin intermediul sau în prezența unui psiholog sau a altui specialist în consilierea victimelor;
Puteți cere să fiți audiată de o persoană de același sex.
Asigurarea interpretului
Victimei i se asigura în mod gratuit un interpret pentru a fi audiată și pentru a formulă plângere penală.
În general, în practică, după sesizarea organelor de poliție aceștia solicită imediat interpret pentru a se putea înțelege cu victima.
Nu se fac cereri separate de către victima pentru acordarea unui interpret Dispun organele de cercetare penală acest lucru și fac solicitare în acest sens.
Dacă a fost desemnat un interpret bărbat poți refuză să discuți cu acesta și solicită să fie numit un interpret femeie.
Interacțiunea cu poliția
112 - se solicită în primul rând să se descrie urgența, apoi se face legătură cu poliția competentă teritorial.
Plângerea trebuie să conțină: numele, prenumele, CNP, calitatea (persoană vătămată) și domiciliul victimei din actul de identitate și, foarte important, domiciliul în fapt sau adresa unde dorește să i se comunice actele de procedură și descrierea faptei.
Termenul de introducere al plângerii prealabile este de 3 luni. Este important ca persoana vătămată să se constituie parte civilă, să indice natura daunelor (materiale sau/și morale) și cuantumul acestora prin plângere astfel încât procurorul să poată să ia măsuri asigurătorii (ex. sechestru asiguratoriu) împotriva inculpatului în cazul în care se impune.
În general victima după ce ajunge la poliție este audiată iar în final este întrebată de către polițist dacă dorește să formuleze plângere prealabilă și o formulează împreună cu polițistul.
Probele se pot depune odată cu plângerea cum am specificat și mai sus.
Procesul complet
Se dă un număr de înregistrare de către poliție apoi după ce dosarul se comunică parchetului se emite un număr de dosar penal unic.
De multe ori numărul de înregistrare nu este comunicat imediat victimei. E bine să îl solicite și să insiste să îl primească chiar dacă se invocă diferite motive pentru care nu se poate comunica imediat.
Procesul de interacțiune cu poliția
În practică victima ajunge la poliție, comunică ofițerului de serviciu fapta iar acesta îl cheamă pe ofițerul care se ocupă de zona în care a fost săvârșită fapta, acesta o preia și îi solicită să relateze ce s-a întâmplat, apoi începe audierea propriu zisă în care i citesc drepturile pe care le are, iar polițistul consemnează cele declarate. Dacă nu vorbește română se va solicita de la început interpret.
Se mai întâmplă în practică ca persoanele vătămate să fie îndrumate către alte secții de poliție întrucât cele la care ajung nu sunt competente teritorial. Organul de cercetare penală are obligația de a înregistra plângerea chiar dacă nu este competent, dar transmiterea pe cale administrativă durează mai mult decât dacă victima se îndreaptă spre organul de poliție competent.
Urgențe
În situațiile urgente, cum ar fi infracțiunile de viol, aceștia procedează de îndată în luarea declarației și dispun măsurile necesare în vederea conservării probelor.
În practică în cazul infracțiunilor grave precum violul, victima este însoțită de organele de cercetare penală la IML
În practică dacă victima ajunge întâi la spital se vor constata urmele de violență asupra corpului, iar documentația este trimisă către medicul legist. Potrivit alin. 7 art. 190 C. Proc Penală examinarea fizică și recoltarea probelor biologice este efectuată de către un medic, asistent medical sau de o persoană cu specialitate medicală, deci este posibilă recoltarea probelor biologice și la spital, dar există numeroase cazuri în care probele au fost recoltate de către institutul sau serviciul medico-legal.