Servicii de sănătate reproductivă
Infecția cu HPV. Cancerul de col uterin
Am auzit că este importat să mă testez pentru cancerul de col uterin. Ce trebuie să fac?
Infecția cu HPV este responsabilă pentru peste 90% din cancerele de col uterin. Este important să ții minte că te poți infecta cu HPV chiar dacă folosești prezervativ. Vaccinarea și testarea Babeș-Papanicolau sunt esențiale în a te menține sănătoasă.
În România, vaccinarea anti HPV este gratuită prin medicii de familie pentru toate fetele între 11 și 18 ani. Au acces la vaccinare și copiii mamelor neasigurate, în baza unei cereri depuse la cabinetul medicului de familie.
Prin programul Sprijin pentru femeile refugiate, și băieții de 11-18 ani pot avea acces la programul de vaccinare anti-HPV. Este util ca și ei să se vaccineze din două motive: sunt protejați de cancerele de penis, anal și cel localizate la nivelul gurii și faringelui (orofaringian) cauzate de infecția cu HPV în cazul bărbaților, și scad mult șansele ca ei să își infecteze partenerele.
Vaccinarea nu exclude testarea Babeș-Papanicolau!
Testarea Babeș-Papanicolau urmărește să depisteze modificări ale celulelor colului care pot sugera cancer sau alte anomalii celulare ale colului uterin.
Teste și analize gratuite
În România, testarea Babeș-Papanicolau se face gratuit pe baza trimiterii de la medicul de familie către un serviciu de obstetrică ginecologie, o dată la 3 ani. Unele secții de obstetrică ginecologie permit testarea doar pe baza documentului de identitate.
Testarea ADN HPV, care confirmă infecția cu HPV și tipul tulpinii (cu risc oncogen crescut sau nu) nu este gratuită în afara unor programe speciale.
Periodic, există și programe de screening Babeș Papanicolau- testare ADN HPV desfășurate prin caravane medicale în zone defavorizate. În acest moment este neclar dacă cetățenii ucraineni au acces la astfel de programe.
Ideal, fiecare femeie activă sexual trebuie să realizeze:
testul Babeș-Papanicolau o dată la 3 ani între 21 și 29 de ani,
testul Babeș-Papanicolau și testarea ADN HPV o dată la 5 ani între 30 și 65 ani.
Pacientele cu tuberculoză, infecție HIV, istoric de cancer de col, medicație imunosupresoare trebuie să se testeze anual.
Orice rezultat modificat impune modificarea programului de testare și eventual tratament.
Programul Sprijin pentru femeile refugiate este gândit pentru a ajuta femeile din Ucraina, și prin acoperirea costului unor servicii, tratamente și produse legate de sănătatea ta reproductivă. El te poate ajuta să iei contactul cu unul dintre medicii care te pot testa, consilia, și poate acoperi la nevoie, costul analizelor și tratamentului.
Cancerul la sân
Este important ca fiecare femeie să își cunoască sânii și să se adreseze unui medic dacă observă oricare dintre următoarele simptome:
Un nodul în sân
Modificarea dimensiunii sau formei sânului
Apariţia unor gropiţe la nivelul pielii sânului sau îngroşarea ţesutului sânului
Retragerea mamelonului
O erupţie pe mamelon
Secreţie care este eliminată prin mamelon, la mai mult de un an de la înțărcare
Umflarea subraţului sau un nodul în această zonă
Durere sau disconfort la nivelul sânului, care persistă
Înroşirea pielii
Îngroşarea pielii
În România, pentru femeile asigurate se decontează o mamografie de screening o dată la 2 ani, pa baza unei trimiteri din partea medicului de familie către medicul obstetrician. Acestea se pot prescrie pentru femei asimptomatice din grupa de vârstă 50 - 69 ani care nu au un diagnostic confirmat de cancer mamar și nu au antecedente sugestive pentru patologia de cancer mamar.
O femeie poate avea un risc mediu sau ridicat de cancer de sân
Femeia cu risc mediu de cancer de sân:
Nu are istorie personală de cancer de sân
Nu are istoric familial de cancer de sân
Nu are mutații genetice cu risc oncologic mare (ex BRCA)
Nu i s-a administrat terapie cu radiații la nivelul toracelui înainte de 30 de ani
Recomandări screening pentru femeile cu risc mediu de cancer de sân:
40—44 ani au opțiunea de mamografie anuală
45- 54 ani se recomandă mamografia anuală
55 ani se recomandă mamografie la 2 ani (speranța de viață minim 10 ani)
Ideal mamografie cu tomosinteză (3D)
Femeia cu risc ridicat de cancer de sân:
Are un risc de cancer de sân de 20-25% la nivelul vieții pe baza scorurilor de risc
Are test genetic sau are rude gradul I cu mutații BRCA determinate prin test genetic
I s-a administrat terapie cu radiații la nivelul toracelui între 10 și 30 de ani
Suferă sau are rude de gradul I care suferă de anumite sindroame (Cowden, Bannayan-Riley-Ruvalcaba, Li-Fraumeni)
Recomandări screening pentru femeile cu risc ridcat de cancer de sân:
De la 30 ani: se recomandă mamografie anuală și RMN
Pentru femeia cu risc ridicat de cancer de sân datorită:
Unui istoric personal de cancer de sân
Structură foarte densă și heterogenă a țesutului mamar, se recomandă doar mamografie anuală începând cu 30 de ani.
Dacă știi că ai un risc ridicat de cancer de sân, este important să urmezi programul de monitorizare descris mai sus. Cancerul de sân este o formă de cancer cu șanse mari de vindecare dacă este depistat la timp!
Infecțiile cu trasmitere sexuală
Am o secreție vaginală care miroase ciudat. Ce pot să fac?
Infecțiile cu transmitere sexuală sunt numeroase, de aceea este foarte important ca în cazul în care nu ai un partener stabil, să folosești prezervativul în cazul oricărui contact sexual vaginal, anal sau oral.
Dacă ai simptome care te supără în zona vaginală sau perineală (durere sau usturime la urinare, durere sau usturime pe durata actului sexual, mâncărimi în zona vaginală sau perianală, scurgeri sau secretii vaginale cu miros, culoare, aspect anormale, iritații, răni, umflături, bășici sau vezicule în zona vaginului, feselor, interiorul coapselor sângerări vaginale în afara ciclului; dureri la nivelul abdomenului inferior) este important să mergi la medic.
Gratuități
În România, persoanele asigurate pot obține o trimitere de la medicul de familie către medicul de boli infecțioase sau medicul de obstetrică ginecologie. Aceștia vor lua probe de secreție vaginală, și pe baza rezultatului lor, îți vor prescrie un tratament. Este important să urmezi acest tratament așa cum este indicat, chiar dacă nu mai ai simptome. În marea majoritate a cazurilor, medicul va prescrie un tratament și pentru partenerul tău. Unele dintre aceste medicamente sunt decontate, altele nu.
Este esențial să anunți partenerul cu care ai avut contact sexual recent, și să iei măsuri pentru a nu infecta alte persoane dacă e cazul.
Unele infecții cu transmitere sexuală pot afecta grav fătul. De aceea, la prima consultație la medicul ginecolog, acesta va lua probe de secreție pentru a le detecta. Este important să mergi la medic dacă ai simptome de infecție vaginală în sarcină!
Există mai multe infecții cu transmitere sexuală care nu au simptome dar care pot avea consecințe serioase pentru sănătatea ta (infecțiile cu HPV, chlamydia etc). De aceea, în cadrul examenului ginecologic anual se poate face și o analiză de secreție vaginală dacă medicul tău consideră că ai un factor de risc.
Pentru consultațiile în afara sistemului de asistență medicală de urgență, cetățenii ucraineni se pot prezenta cu un document de identitate și unul de călătorie la orice furnizor de servicii medicale aflat în contract cu CNAS (spital, policlinici în sistemul de sănătate de stat, unele clinici sau medici din mediul privat). Ei au acces la pachetul de asigurări de sănătate de bază, adică cel pe care îl pot folosi toți cetățenii români asigurați prin plata contribuției la CNAS.
Dacă ai dificultăți în a accesa un consult medical de boli infecțioase sau de obstetrică ginecologie, Programul Sprijin pentru femeile refugiate te poate ajuta să iei contactul cu unul dintre medicii care te pot testa, consilia, și poate acoperi la nevoie, costul analizelor și tratamentului.